Traducere de Octavian Cocoş
Câţi zori de zi în viață am văzut
Privind cu ochi stăpân creste-n văpăi,
Punând pe pajişti auriu sărut
Şi-aur alchimic pe livide văi;
Apoi, lăsând să vină josnici nori
Cu hâd alai pe chipul lor ceresc
Ferindu-se de bieţii privitori
Spre asfinţit jenaţi se bulucesc:
Soarele meu la fel a strălucit
Şi raza lui pe frunte mi-a ajuns,
Păcat că doar o oră mi-a zâmbit
Şi-un nor năvalnic faţa i-a ascuns.
Nu a sfidat amorul meu mizer,
Dar lumea-i gri când soare nu-i pe cer.
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.